Concertul Foo Fighters a fost cel mai tare la care am participat vreodată

(Scuze că trebuie să fac o paranteză mai întâi, dar oare sunt singurul care s-ar plictisi rău de tot dacă și-ar lua concediu 1-2 săptămâni, pentru a merge la mare sau la ocean? Vorbesc serios, oare chiar merită să dai 1500-2000 euro pentru asta? Sau majoritatea se duc mai nou, să își pună poze cu burta la soare, pe Facebook și pe Instagram? E ok, nu am nimic cu aceste poze, dau like și merg mai departe, dar în afară de plajă și plimbări nu văd nimic special într-un asemenea concediu, motiv pentru care „concediile” mele constă mai mult în concerte și festivaluri.

Bineînțeles, pe lângă cele două chestii poți să faci o mulțime de alte lucruri faine în aceste zile libere, precum să explorezi orașul în care are loc evenimentul, să vizitezi principalele atracții turistice, clădiri, monumente istorice, studiezi arhitectura clădirilor, mergi la localuri superbe (dacă ești într-un oraș mare), cunoști persoane noi (iar la concert poți să dai de persoane cu gusturi similare cu ale tale), iar dacă tot îți place plaja & stuff, poți să mergi la niște băi termale mișto (mai ales dacă ești în Budapesta).

OK, Neversea (Orange fac spam la greu cu ei prin SMS-uri, by the way) și Balaton Sound, veți spune, dar unii ca mine au gusturi mai rafinate când vine vorba de muzică, deci aproape 0% șanse de a merge acolo (hai, fie, 5% pentru Balaton Sound). Singura excepție din această categorie e un festival fain din Barcelona, numit Primavera Sound (în acest an Arcade Fire au fost printre headlineri, una dintre trupele mele de pe lista de „must see live”), deci poate că m-aș duce acolo, dacă vreau atât plajă, cât și mare. However, plajă pot să fac și la Sziget, deoarece e pe o insulă (Insula Obuda, Island of Freedom), în mijlocul Dunării. 😀

Anyway, ideea în principiu, ați înțeles-o, sper: m-aș plictisi rău de tot să mă „odihnesc” în concediul de „odihnă”, făcând mai nimic, fiindcă eu îmi încarc bateriile cu energie. 🙂 Și mă întreb dacă sunt sau nu singurul.)

———————

Se pare că nu a fost chiar așa cum mă așteptam prin noiembrie, adică să fie Foo Fighters headlineri la Sziget, dar a ieșit totul excelent, în cele din urmă. Sâmbătă, trupa rock a fost capul de afiș la cel mai tare festival din lume, Glastonbury, după care băieții au călătorit spre Budapesta, iar luni au susținut un concert în Budapest Sport Arena, ceea ce a însemnat revenirea lor în Ungaria, după exact 20 de ani.

O întâmplare amuzantă, înainte de concert

Eram în oraș până pe la 18, după care am revenit în zona în care are loc concertul (stația de metrou e chiar lângă arenă), dar înainte de eveniment, m-am dus spre hotel, să îmi încarc telefonul și să revin la stadion, înainte de 19:30. În drum spre hotel, am dat de două tipe care se îndreptau deja spre arenă și ascultau muzică la căști. Una dintre ele era atât de entuziasmată încât a mimat în plină stradă cum bate la tobe, la fel ca Taylor Hawkins (sau poate că la fel precum Dave Grohl? 😛 ). „Tipa de la tobe” a văzut repede că purtam tricou cu Foos și a bătut palma cu mine. Acesta era doar primul semn că peste 2 ore urma să asist la cel mai fain concert la care am participat până acum. 😉

Foo Fighters killed it!!!

După ce am revenit de la hotel și am ajuns la arenă, mai erau vreo 20 de minute din God Damn, trupa care a interpretat la deschidere. La pauza dintre concerte, puteai să auzi vorbindu-se diferite limbi străine, ba chiar am auzit pe cineva din spatele meu, care spunea că a fost la Glastonbury și a dat fuga până la Budapesta doar să îi revadă pe Foo Fighters, la un interval de 3 zile. Incredibil!

Cum înțeleg destul de bine limba maghiară, în spatele meu doi tipi se întrebau cu ce melodie va începe concertul, iar unul dintre ei a spus că poate cu All My Life. Voiam să le spun că eu cred că vor începe și mai în forță, mai exact cu Everlong, deoarece e exact melodia care arată cât de mult le-a lipsit Foo Fighters celor care deja i-au văzut (20 de ani par o veșnicie, nu?): „Hello, I’ve waited here for you… Everlong!”

Chiar cu vreo 10 minute înainte să înceapă marele eveniment, au ajuns și cei care au ocupat următoarele 3 scaune din dreapta mea. E vorba de două surori și, cel mai probabil, de tatăl lor. Amândouă fetele erau fane înfocate și aveau și ele tricou cu Foos, bineînțeles, însă cea care a stat langă mine a fost cea mai entuziasmată din întreaga zonă. Din câte se pare, ei au venit de undeva de prin UK pentru acest concert. Mișto, nu?

Marele moment aproape că a sosit, stadionul deja era 95% plin, lumea credea că totul va începe la ora 21:00, însă la 20:40 luminile s-au oprit din senin și… nebunia, adică una dintre cele mai tari concerte rock din lume, a început:

Un val atât de mare de entuziasm nu am mai văzut niciodată pe un stadion. Nici măcar concertele Red Hot Chili Peppers sau Muse, de anul trecut, nu se pot compara cu ce am văzut luni. Așa cum anticipam, primul lucru pe care l-a spus Dave a fost „It’s been 20 fucking years!” și, bineînțeles, spectacolul a început exact așa cum s-a terminat sâmbătă, la Glastonbury, cu Everlong, mai exact, spre surprinderea celor din spatele meu. 🙂

Dacă ne uităm peste setlistul de luni, putem să vedem că ordinea melodiilor a fost ceva mai bine aleasă decât la Glastonbury și, pe lângă asta, showul a fost ceva mai lung decât sâmbătă, în UK.

Comunicarea lui Dave Grohl cu publicul a fost probabil undeva, pe la GOD level. De la glume precum „revenim peste încă 20 de ani”, însoțite, bineînțeles, de reacții dezamăgitoare din partea publicului, la glume precum:

Dave: Hai să vă aratăm cum am fost acum 20 de ani…
Publicul striga „HEY!”
Dave: Nu a fost chiar așa, dar hai să vă arăt totuși cum a fost acum 20 de ani…
Publicul iar striga „HEY!”
Dave: Mi-ar fi plăcut să fie așa, dar hai serios să vă arăt cum a fost trupa noastră acum 20 de ani…
Publicul iar striga „HEY!”
Dave: Mi-aș fi dorit să fie așa atunci, dar acum 20 de ani majoritatea spuneau „- How was the Foos concert? – Shhhh!”

Iar Grohl cam are dreptate. În 1997, au fost pentru prima dată în Ungaria, participând la festivalul Sziget. Conform datelor disponibile, aceștia au interpretat doar 7 melodii atunci, iar Everlong, single-ul cu care au dat lovitura, a fost lansat abia după câteva săptămâni, după acel concert. Chiar și așa, albumul de pe care face parte melodia, a fost lansat încă de înainte, dar în mod surprinzător, doar una singură de pe The Colour and the Shape a fost interpretată: Wind Up.

However, unica melodie pe care au cântat-o atât acum 20 de ani, cât și luni, e This is a Call, care se regăsește pe albumul de debut al trupei. Ce e încă interesant e faptul că acum 20 de ani nu au interpretat Big Me, de pe primul lor album, însă luni ne-au încântat cu o variantă lentă a melodiei.

Pe parcursul concertului, atmosfera a fost din ce în ce mai entuziasmantă și mai emoționantă, mai ales fiindcă știam cu toții că vor urma melodii precum Times Like These, These Days, My Hero și, cel mai probabil la final, Best of You. Un alt motiv pentru care s-a întâmplat asta a fost faptul că ne-au promis un show mai lung de 2 ore și jumătate și au glumit cu noi, să îi anunțăm noi când vrem să plece. 🙂

Fericirea s-a putut observa pe fețele tuturor celor din jur, dar probabil că cel mai mult s-a putut observa la tipa din UK, de lângă mine. Când s-a ajuns la seria melodiilor amintite de mine anterior, am văzut-o cu ochii în lacrimi, de bucurie, fiindcă a reușit să îi vadă live pentru prima dată pe Foo Fighters (btw, dacă publicul nu a mințit când a fost întrebat de Dave, cam jumătate din stadion a văzut deja live Foo Fighters).

În public se puteau observa multe mini bannere, cu fel de fel de mesaje amuzante, de genul „Can I play the drums?”, „Dave, I want to be your beard!”, „COME ALIVE”, dar cel mai mult mi-a captat atenția o persoană din primele rânduri, care era cu steagul Braziliei pe spate. Am făcut imediat conexiunea cu un concert magic Foos, din 2012, de la Lollapalooza Brazil, când publicul a făcut o mini coregrafie din bannere cu „OH”, pe Best of You. Yep, brazilienii sunt și ei înnebuniți după Foo Fighters. 😀

Cam după My Hero, am fost întrebați dacă nu cumva ne plictisim. Bineînțeles, răspunsul era că „NOOOOOOO!!!”, după care a venit o glumă din partea lui Dave, întrebându-ne dacă ne-ar plăcea să stăm la concert 20 de ani, să recupereze anii „pierduți”, iar răspunsul tuturor a fost, bineînțeles, „YEAAAAAH!!!”. Pretinzând că e mirat de reacția publicului, Dave a continuat gluma, spunând că el oricum nu are un job, deci oricum are tot timpul la dispoziție să ne cânte 20 de ani de acum încolo, însă ne-a întrebat dacă nu cumva noi avem un job și trebuie să mergem în următoarea zi la serviciu. Unii au răspuns, la mișto, că nu, iar alții au fost sinceri și au spus că au un job (iar Dave și-a cerut scuze din partea acestora, fiindcă le-a amintit că au de mers a doua zi, la serviciu). Din cauza răspunsurilor mixte, am căzut cu toții de acord că nu vom asista la un concert care să țină 20 de ani. 🙁 În schimb, ni s-a promis că vor reveni în curând și de această dată nu peste 20 de ani (când vor fi boșorogi – ei au zis, nu eu), iar eu sper ca acest lucru să se întâmple, de această dată, la una dintre viitoarele ediții Sziget.

După melodia Wheels, Dave Grohl ne-a și păcălit. A cântat la chitară primul acord din Best of You, semn că s-ar putea să se încheie totul. Publicul și-a exprimat dezamăgirea, Dave a văzut că deja ne pregăteam telefoanele și a zis „We’re not going anywhere, motherfuckers! If you want more, we’ll give you MORE!!!”. Prin urmare, toată lumea a fost fericită și au început să cânte Run, noul lor single, care face parte din albumul care va apărea în septembrie, Concrete and Gold.

Din păcate, trebuia să se ajungă și la final. Au mai fost încă două melodii până la Best of You, iar de această dată nu ne-a mai păcălit cu primul acord, chiar dacă publicul a fost iar dezamăgit, datorită faptului că s-a ajuns la final, însă ni s-a promis încă o dată că se vor întoarce în curând. Chiar dacă arena nu are o capacitate extraordinar de mare, numărul de 12-13.000 de persoane care au umplut stadionul, a fost suficient de mare astfel încât să transforme acest scurt interval de timp în cel mai minunat punct al concertului.

Aftermath

Chiar și după terminarea showului de 2 ore și 40 de minute, pe holurile de la ieșire din arenă, se mai cântau „OH”-urile din această melodie și chiar și la ieșirea din arenă. Oh, și chiar și în drum spre Burger King, cel mai apropiat fast food care era deschis la ora aia (și la care era coadă până la intrare). La ieșirea din arenă am auzit și câțiva români vorbind între ei, deci interes față de muzică de calitate există și la noi… singura problemă e că nu prea se face nimic în acest sens!

Cam așa a fost la cel mai fain concert la care am asistat vreodată. E printre puținele trupe la care m-aș duce iar și iar, a meritat toți banii. Dacă aveți ocazia, nu trebuie să îi ratați, iar dacă nu mă credeți, dați play la clipul de mai sus, să îi vedeți cum au interpretat live Everlong, la Glastonbury, cel mai mare festival din lume. 😉

3 thoughts on “Concertul Foo Fighters a fost cel mai tare la care am participat vreodată

  1. Buna, Marian! Te urmaresc de cateva zile, deoarece imi place cum scrii despre muzica si intr-adevar ai gusturi foarte bune.
    Mie imi place in vacanta oriunde si in orice fel, atat timp cat este. 😀
    Cat despre activitatea muzicala…
    Chiar daca nu avem asa multi artisti buni care vin sa concerteze in Romania, putem sa fim mandri ca ne viziteaza foarte multa lume din afara tarii, chiar daca este pentru Untold si/sau Sunwaves etc. Mie mi se pare ca este un inceput bun. 🙂

    1. Te urmaresc de cateva zile, deoarece imi place cum scrii despre muzica si intr-adevar ai gusturi foarte bune.

      Multumesc, ma bucur sa vad asta… ma simt flatat! 😛

      Mie imi place in vacanta oriunde si in orice fel, atat timp cat este.

      Asa eram si eu, cat timp eram elev sau student (sau cel putin adoram acel sentiment pe care il aveam cand eram constient ca pentru 2-3 nu am treaba cu scoala). 😉

      Chiar daca nu avem asa multi artisti buni care vin sa concerteze in Romania, putem sa fim mandri ca ne viziteaza foarte multa lume din afara tarii, chiar daca este pentru Untold si/sau Sunwaves etc. Mie mi se pare ca este un inceput bun.

      O fi, dar tot cel mai fain ar fi sa vina turisti care au gusturi diferite, cand vine vorba de muzica. Singurele concerte mai interesante din Romania, din acest an, au fost (sau sunt) Depeche Mode, concertele de la Electric Castle, Kings of Leon si poate ca putem adauga aici si Sting, doar ca biletele sunt overpriced la ultimul. Chiar si dintre acestea, as alege doar Depeche Mode si EC, fiindca la Sting biletele sunt prea scumpe + ca i-am vazut deja pe Kings of Leon si au fost sub asteptari live, deci vor ramane o trupa a caror 5-6 melodii mai bune am sa le ascult offline in continuare (cel putin in 2015 au fost plictisitori pe alocuri si n-au comunicat mai deloc cu publicul pe parcursul concertului… bineinteles, la Sex on Fire si Use Somebody parca s-a trezit toata lumea, deoarece nici atmosfera din public nu a fost extraordinara pana in acel moment).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *