Review: Ghost – Prequelle (2018)

Din păcate, în aprilie 2017, s-a spulberat definitiv misterul celui care se ascunde sub numele de Papa Emeritus I, II sau III. Da, sunt una și aceeași persoană. E vorba de Tobias Forge, care a făcut parte din mai multe trupe până să devină cunoscut prin Ghost (printre care Repugnant sau Crashdiet). Niște foști „Nameless Ghouls”, nemulțumiți de felul în care au fost plătiți și de direcția pe care o ia trupa, au intentat un proces împotriva lui Tobias, prin urmare dezvăluindu-i identitatea. Așadar, Prequelle este primul album Ghost, de când știm cine e liderul trupei și la propriu, nu doar la figurat.

Album: Prequelle
Artist: Ghost
Gen: Metal
Data lansării: 1 iunie, 2018

La sfârșitul turneului Popestar din 2017, Papa Emeritus III a fost luat de pe scenă, iar publicului i-a fost prezentat imediat un nou caracter: Papa Emeritus Zero, semn că în curând fanii vor primi materiale noi. Papa Zero nu e însă Tobias, ci mai degrabă un prea înalt al clerului „demonic”, care pare să fie cel care îi face papi pe cardinalii „diabolici”, cel puțin așa reiese din clipurile de promovare ale noilor materiale. Noul lider al trupei a devenit Cardinal Copia (aka Tobias Forge, bineînțeles), iar acțiunea din storyline-ul „Prequelle” se petrece undeva în perioada medievală, iar conceptul acestuia e „moartea și soarta”.

Pe album regăsim nenumărate piese extraordinare, precum „Rats”, despre care Cardinal Copia a spus că are legătură cu un fel de pandemie, precum „Moartea neagră”, care distruge totul mai repede decât am crede. Efectul de pandemie se poate observa și în clipul video al melodiei, în care îl vedem pe cardinal dansând, lucru neobișnuit de ciudat (dar mișto!) pentru Ghost, până acum.

Pe „Faith” probabil avem cea mai mișto instrumentație dintre toate piesele de pe album, iar trei melodii care surprind prin simplitate, dar care îmi plac foarte mult sunt „See The Light”, „Pro Memoria” și „Witch Image”. Dacă tot suntem la capitolul „surprize”, Tobias ne-a pregătit și două melodii „instrumental” pe album: „Helvetesfonster” și „Miasma”, ultima fiind probabil cel mai mișto instrumental rock pe care l-am ascultat vreodată.

Bineînțeles, albumul cuprinde și genialul „Dance Macabre”, un „disco rock” care amintește de anii ’80, piesă căreia i-am făcut recent un review separat.

Ultima melodie de pe „Prequelle” e o adevărată capodoperă, Tobias spunând despre „Life Eternal” că are rolul de a ne întreba dacă am accepta să trăim veșnic, în cazul în care ni se acordă această șansă.

În concluzie, e foarte greu să aleg între „Meliora” sau „Prequelle”, însă parcă acesta este mai pe gustul meu, așadar, pentru mine, „Prequelle” e cel mai mișto album de la Ghost, câștigând la o foarte mică diferență față de „Meliora”!

By the way, numai mie mi se pare că noul lider, Cardinal Copia, seamănă foarte mult cu Marlon Brando din Godfather, dar cu machiaj diabolic? 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *